Intr-un singur an, judecatorii Tribunalului Iasi au dat 323 de autorizatii pentru efectuarea de perchezitii si 682 de autorizatii pentru realizarea de interceptari si inregistrari pe banda magnetica sau pe orice tip de suport. Practic, s-au realizat interceptari in 418 cauze, fiind ascultate telefoanele a 682 de persoane. Cifrele sunt mai mari decat cele inregistrate in 2008 (cand au fost 337 de dosare — crestere de 24% si 561 de persoane ascultate — 22%). Majorarea a fost importanta si in ceea ce priveste perchezitiile — au fost controlate locuintele a 323 de persoane (cu 98% mai multe decat in 2008), in conditiile in care numarul dosarelor a fost apropae egal (101 in 2009 si 98 in 2008).

In ceea ce priveste coruptia, judecatorii au finalizat, anul trecut, doar patru cauze. In schimb, magistratii au emis 153 de mandate de arestare preventiva, 46 de mandate europene de arestare, 119 mandate de executare a pedepsei inchisorii, 45 de mandate de dare in urmarire internationala si au formulat sapte cereri de extradare si doua cereri de asistenta judiciara internationala in materie penala, in vederea preluarii executarii de catre statul solicitat. Cu toate acestea, din raportul de activitate pe 2009, reiese ca judecatorii Tribunalului Iasi au muncit in 2009 cu mai putin entuziasm decat in anul precedent. Raportul inaintat Consiliului Superior al Magistraturii arata ca instanta ieseana s-a situat pe locul VI in ierarhia tribunalelor din tara. Cu un total de 21.140 de cauze, judecatorii au reusit sa solutioneze mai putine dosare decat in 2008, desi pe rol au intrat tot atatea dosare noi ca in 2007.

Un verdict pe zi

Anul trecut, judecatorii Tribunalului Iasi au avut in lucru cu 575 de dosare mai putin decat in anul 2008, insa, cu toate acestea, au reusit sa solutioneze doar 14.834 de cauze, fata de 16.221 in anul anterior. Judecata a fost suspendata in 2.198 de cauze, cu 1.023 mai multe decat in anul 2008. "Acesti parametrii au fost determinati de protestul generalizat din instante, care a durat circa o luna. In septembrie nu s-au scos aproape deloc dosare in pronuntare. Daca nu ar fi fost aceasta perioada, indicatorii statistici in discutie ar fi fost, probabil, foarte aproape sau chiar la nivelul celor din anul 2008. In plus, am avut 42 de judecatori activi, fata de 43 anterior, iar in ultimele doua luni s-a ajuns chiar la 39,5 judecatori activi. Au fost si alegerile euro-parlamentare si prezidentiale, cand de fiecare data cate trei judecatori au fost implicati in procesul electoral, ceea ce a afectat stabilitatea si continuitatea pe complete si luarea de masuri provizorii precum repartizarea in unele sectii a unor judecatori care nu aveau o specializare exclusiva in materia respectiva. Trebuie sa amintim aici si problemele financiare, de pilda inexistenta fondurilor bugetare necesare platii expertizelor dispuse din oficiu, ceea ce a determinat, in multe cazuri, amanarea repetata a dosarelor. Pe ansamblu, datele arata ca in anul 2009 un judecator a solutionat, in medie, circa 353 de dosare din cele 503 repartizate", au precizat reprezentantii Tribunalului Iasi. Judecatorii Sectiei Penale a instantei au fost singurii care au reusit sa creasca operativitatea cu 3%. In cursul anului s-au dat verdicte in 5.522 de dosare civile, 6.070 comerciale si 3.242 penale.

In birourile magistratilor zac 220 de dosare mai vechi de un an

La finalul anului 2009, la Tribunalul Iasi au ramas nesolutionate 6.306 dosare, din care 220 sunt dosare mai vechi de un an (141 dosare civile, 43 dosare comerciale si contencios administrativ si 36 penale). "Apreciem ca solutionarea cu celeritate a cauzelor nu trebuie sa constituie un scop in sine in activitatea de judecata in detrimentul calitatii actului de justitie. Cauzele trebuie solutionate intr-un termen rezonabil, dar cu respectarea drepturilor procedurale ale partilor si in conditiile administrarii tuturor probelor necesare aflarii adevarului, chiar daca aceasta presupune prelungirea in timp a solutionarii unor cauze", sustin judecatorii Tribunalului Iasi. Potrivit acestora, motivele de prelungire a duratei solutionarii cauzelor sunt, de cele mai multe ori, obiective. "Durata unui proces tine de natura si complexitatea lui, si se poate intinde in cazul depunerii cu intarziere a rapoartelor de expertiza, aparitiei unor modificari legislative si schimbari in materie de competenta. Apoi ne confruntam si cu lipsa salilor de sedinta pentru programarea mai multor complete, schema judecatorilor nu este completa. Durata procesului tine si de cauze subiective, cum ar fi conduita procesuala necorespunzatoare a partilor ori avocatilor lor, respectiv cereri nejustificate si repetate de amanare a cauzei, lipsa nejustificata a aparatorului la termen, formularea unor cereri de recuzare neintemeiate, lipsa ambelor parti la judecarea cauzei, fara a se solicita judecarea si in lipsa, si lipsa de fermitate in aplicarea dispozitiilor legale de sanctionare a celor ce tergiverseaza judecata", a precizat magistrat Radu Dimitrie Tarniceru, presedintele Tribunalului Iasi.

406 hotarari din 2009 au fost casate

Instantele superioare, carora li s-a inaintat spre analiza o parte din cele 14.834 dosare pronuntate in 2009 de judecatorii Tribunalului Iasi, au casat 406 hotarari. Astfel, au fost desfiintate total sau partial 30 de hotarari penale, 216 de hotarari civile si 160 hotarari de comercial si contencios, pe motive de netemeinicie sau nelegalitate. "Indicele de casare, de doar 2,73%, reflecta calitatea hotararilor pronuntate de Tribunalul Iasi. Analiza situatiei casarilor pe fiecare sectie releva ca majoritatea cazurilor de casare/desfiintare a hotararilor vizeaza motive ce nu pot fi imputate judecatorilor", a adaugat magistrat Tarniceru. In raportul de activitate a judecatorilor Tribunalului Iasi, sunt cuprinse si motivele de casare ale hotararilor date de o parte dintre acestia: interpretarea gresita a legii de catre judecatorul de fond, intr-o chestiune de practica neunitara sau cu privire la care in doctrina subzista interpretari diferite, incalcarea unor conditii de forma (spre exemplu nesemnarea minutei de catre judecatorul de fond, lipsa incheierii de amanare a pronuntarii in cauza – n.r.), aparitia, dupa pronuntarea hotararii de fond, a unei decizii privind solutionarea unui recurs in interesul legii, a unei decizii de neconstitutionalitate sau a unei decizii a Curtii Europene a Drepturilor Omului etc., prin care se impune o solutie contrara, administrarea in calea de atac a unor probe noi, neavute in vedere la fond, impacarea partilor in cale de atac ori decesului inculpatului in apel/recurs sau ca urmare a intervenirii prescriptiei sau depunerea bilantului contabil in calea de atac in situatia dosarelor avand ca obiect "dizolvare societate comerciala".