Un dosar aflat pe masa procurorilor DNA zgaltaie din temelii, in aceste zile, intregul sistem administrativ iesean. Culmea este ca acte administrative asemanatoare sau chiar identice cu cel care constituie cauza dosarului de la Iasi, intitulat "Politehnica", au fost adoptate mai intai in multe judete din tara, inclusiv la Cluj, atunci cand acolo era primar Emil Boc, actualul premier al Romaniei. Si, mai mult decat atat, la Iasi se fac cercetari de catre procurori desi, in anii precedenti, controalele efectuate pe aceeasi tema de mai multe institutii nu au evidentiat absolut nimic ilegal. Din acest motiv, am cerut parerea unor experti in Drept pentru a vedea ce urmare ar putea avea ancheta asupra unor viitoare decizii ale alesilor cetatenilor.
Iar concluzia este una destul de dura: practic, anchetarea la DNA a cel putin 51 de persoane — consilieri locali si judeteni, fostul presedinte al CJ, primarul Iasului, secretari ai CL si CJ — ar putea crea un precedent periculos, in urma caruia toti alesii cetatenilor vor ezita sa mai aprobe orice proiect, chiar daca acesta vine in intampinarea cerintelor populatiei. Specialistii in Drept spun ca, in acest caz, poate fi vorba cel mult de o culpa morala, si nicidecum penala, in sensul ca s-au alocat bani pentru sustinerea sportului si nu pentru un alt proiect, fapt ce poate fi pedepsit doar de populatie, in momentul alegerilor.

Singura intrebare: oportun sau nu?

Concret, dosarul instrumentat de DNA se refera la aprobarea, in 2006, a unui contract de asociere in participatiune pentru infuzia de capital public la SC Fotbal Club Politehnica Iasi in vederea sustinerii sportului de performanta. Procurorii au stabilit un prejudiciu de patru milioane de lei, bani de la bugetul local (trei milioane de lei, n.r.) si judetean (un milion de lei, n.r.) care au ajuns in contul Politehnica si nu au mai fost returnati. Potrivit celor carora deja li s-au prezentat invinuirile, acestea sunt destul de grave: abuz in serviciu, deturnare de fonduri europene si instigare la fals sub semnatura privata. Intrucat contractul cu pricina a fost semnat de consilieri locali si judeteni si a primit viza de legalitate din partea secretarilor CL, CJ si Prefecturii, acum cercetarile vizeaza o multime de oameni. "In principiu, consilierii isi dau acordul pentru proiecte de politica publica. In administratia publica exista juristi care vizeaza legalitatea acestor proiecte. Daca in aceasta situatie, comunitatea locala a incercat sa dezvolte sportul si a semnat un proiect de finantare in vederea realizarii acestui obiectiv, iar legalitatea proiectului a fost verificata anterior de juristi, atunci singura intrebare care poate fi pusa este daca aceasta hotarare a fost oportuna sau inoportuna. Nu vad cum consilierii ar putea fi trasi la raspundere pentru ca unul dintre partenerii de politica publica nu a respectat regulile contractului. Esecurile de acest gen sunt rareori de judecata penala. Culpa este mai degraba morala, iar consecintele sunt suportate de alesii locali o data la patru ani, la alegeri. Atunci platesc pentru greselile facute. Cred ca poate fi vorba de un precedent, deoarece in momentul in care vor mai fi pusi in situatia de a semna proiecte in care sunt implicati bani publici, consilierii vor fi reticenti", a spus prof. univ. dr. Cristian Bocancea, decan al Facultatii de Drept din cadrul Univeristatii "Petre Andrei" din Iasi.

Legalitate in urma mai multor controale

Nici macar avocatii nu mai stiu ce sa creada si pana si lor li se pare totul fara logica, atata timp cat pana si Curtea de Conturi a aratat ca respectivul contract a fost legal. "Nu li s-a spus practic ca au gresit, ci ca au savarsit niste fapte cu rea intentie. Reaua intentie iese din start din discutie in acest caz, nu va putea fi niciodata demonstrata, fiecare consilier a votat asa cum a crezut de cuviinta la momentul respectiv, iar functionarii au intocmit un dosar cu o propunere de hotarare care a fost ulterior adoptata si a obtinut avizul comisiei juridice si economice. Probabil ca cei de la DNA n-au raportul Curtii de Conturi care a analizat in amanunt acel contract de asociere in participatiune si care nu a gasit nimic in neregula. Mai mult, acest raport nu a fost contestat de nimeni. Nu este normal sa chemi la raspundere consilieri locali, pentru ca ei nu au calitatea de functionari. Nici macar functionarii nu trebuiau chemati, ei nu au nici o vina, au intocmit un proiect de hotarare a carui origine era veche, se discutase in prealabil cu cei de la CJ. Respectiva hotarare nu a fost atacata de nimeni in contencios-administrativ, toata lumea a ajuns deci atunci la concluzia ca acel contract este perfect legal", a spus avocat Natalia Mosnegutu.

Adio, bani pentru sport
 
Nici cei care au fost protagonistii asocierii cu pricina nu inteleg ce se intampla acum, mai ales ca spun ca s-au ghidat, in luarea deciziilor, dupa ceea ce au facut alti colegi din tara. Lucian Flaiser, presedintele CJ in 2006, sustine ca a luat toate masurile pentru ca hotararea CJ sa fie legala, desi procurorii sustin contrariul acum. "Hotararea a primit avizul de legalitate de la Prefectura, iar auditul CJ a verificat toate actele si modul cum s-au cheltuit banii si a dat aviz favorabil. Plus ca Directia de Finante a facut de doua ori controlul financiar preventiv si si-a dat avizul pentru alocarea banilor. Am verificat si daca alte consilii judetene din tara au folosit aceasi formula legala si am descoperit ca Timisul, Bistrita, Oradea, Tg. Mures au procedat in acelasi mod. Chiar si CJ Cluj, al lui Emil Boc, a dat bani in acelasi mod pentru activitatile sportive. Cert este ca, de acum, consilierii vor respinge orice situatie care ar crea dubii, iar bani pentru sport sigur nu se vor mai aloca, deoarece toti se vor raporta la situatia de la Iasi", a spus Flaiser. In plus, CJ a introdus in contract clauza garantiei si a cerut ca Politehnica sa returneze banii dupa un an, ceea ce s-a si intamplat, CJ incasand 62.000 de lei la acea vreme. "Procurorii sustin ca hotararea este ilegala si ca finantarea a fost mascata, desi toate formele legale au fost respectate, iar hotararea CJ a primit avizul de legalitate de la Prefectura", a spus si secretarul CJ, Lacramioara Vernica, care in 2006 era secretarul CL.

Vot cu frica-n spate

Si Aneta Manolache, actual consilier local PSD, spune ca, de acum, inainte de fiecare sedinta CL va trebui sa faca o serie intreaga de demersuri juridice pentru a fi sigura asupra votului pe care il va da: "S-a creat un precedent si, din pacate, aspectul politic primeaza asupra aspectului economic si a tuturor celorlalte". Chiar si Anghel Ficu, consilier liberal, care a votat impotriva contractului, considera ca, in aceasta speta, alesii locali n-au cum sa raspunda penal. "Mi se pare normal ca alesii locali sa raspunda civil si administrativ. Cel putin in aceasta speta nu cred ca se poate demonstra legatura de cauzalitate dintre vot si infractiunea de care sunt acuzati", a spus Ficu. La randul sau, consilierul Tiberiu Brailea spune ca nu regreta ca a votat in 2006 pentru finantarea echipei din dealul Copoului: "Era inceput de campionat, Ionut Popa avea rezultate, acei bani au fost dati pentru un an. Cum nu au fost returnati, era treaba Executivului sa-i recupereze".

Cum se procedeaza

Practic, orice proiect de hotarare de CL sau CJ, inainte de a fi supus plenului, este analizat de secretarul institutiei, care verifica daca este sau nu legala. Apoi, daca sunt indeplinite conditiile legii, se supune dezbaterii consilierilor. In cazul in care se aproba, primeste din nou viza de legalitate si este trimisa Prefecturii care, daca o considera in neconcordanta cu actele normative, o poate ataca in contencios-administrativ. Ulterior, in cazul hotararilor ce vizeaza alocarea de fonduri, acestea sunt supuse si unor alte analize de audit, ale Curtii de Conturi sau ale Directiei de Finante, care pot, de asemenea, decide anumite masuri.