Acum cateva zile mergeam, ca de obicei, noaptea pe strada. Si da peste mine o patrula. De politie. Nu mai stiu daca erau comunitari sau d-astia normali, dar erau politai. Nu aveam nici timp si nici dispozitia sa stau la taclale cu ei, asa ca am incercat sa fiu cat mai scurt cu putinta.
Uitati dialogul:

- Buna seara, Agent Xsulescu sunt, va rog prezentati un buletin, zise cel mai mare-n grad.
- Buna seara, raspund si-i dau buletinul.
- Ce cautati la ora asta pe aici?, ma intreaba politistul.
(Aici fiind Bulevardul Independentei, ora fiind undeva in jurul a 1 - 2 dimineata).
- Vin de la serviciu si ma duc acasa, raspund.
- Pai stati destul de departe, remarca politistul dupa ce s-a uitat la adresa din buletin.
- Si? intreb mirat.
- De ce nu ati luat un taxi?, ma intreaba iar politistul.
- N-am bani de taxi.
- Dar cati bani ai la tine?
(Hopa, cum vine asta? De unde atata grija? Sau vrea sa stie pana in ce suma sa-mi gaseasca o amenda?)
- Ce relevanta are?, intreb.
- Te feresti de ceva de nu vrei sa spui?, intreaba chipurile ironic purtatorul de sapca.
- Da, ma feresc de hoti, raspund scurt.
Politaiul zambeste.
- Deci, cati bani ai la tine? repeta intrebarea.
- Un milion jumatate, ii raspund pentru a scapa mai repede si a-mi putea vedea de drum.
- Pai si, la un milion jumate cum n-ai bani de taxi?, se mira agentul.
(Mai sa fie... Acu-mi spune si ce sa fac cu banii)
- Am zis ca "n-am bani de taxi" nu ca "n-am bani"... incerc sa-i explic.
- Mda, o seara buna, zice politistul, imi inapoiaza buletinul si pleaca.

Am ramas cateva secunde perplex, gandindu-ma la scopul pentru care m-a intrebat de bani. Oare chiar avea grija mea in asemenea hal incat ar fi preferat sa merg acasa c-un taxi sa nu fie nevoit sa alerge dupa cine stie ce borfas care m-a talharit?
Cine stie...

Oricum, mi-am revenit si am plecat acasa.