Am si eu insomniile mele si cateodata o iau de nebun pe strazile orasului in plina noapte, fara sa-mi fac probleme pe care altii din Bucuresti sau Craiova le-ar avea cu siguranta. E interesant sa vezi viata de noapte a unui orasel de provincie, care se rezuma la cateva mici baruri, unde incepand de la ora 22 trebuie sa grabesti consumatia, pentru ca asa a ramas o hotarare de consiliu local, care nu te mai lasa sa consumi alcool si in mod automat nici barul cu pricina nu are de ce sa mai tina deschis dupa ora 23.

Tinerii se plimbau pe strada, unii cu bun simt, iar altii cu totul diferiti, de zici ca vin din jungla, scot niste sunete de gen Tarzan, si nu stiu de ce, pentru ca la acea ora e o liniste in oras, ca daca iti vine sa stranuti si ai bun simt, incerci sa te asiguri ca nu o faci prea sonor, sa nu trezesti vreun localnic care doarme la parter cu fata la strada.

Dar ei nu, striga unul dupa altul, urla fara motiv, cred ca vor sa iasa in evidenta, insa nu vad publicul! Sau poate toate astea pentru mine? Nu cred! Daca limbajul n-ar fi deocheat, parca nu as avea mai nimic impotriva lor, dar cand auzi vorbe grele, multumesti sotiei sau copilului ca nu sunt cu tine!

E greu de reprodus, dar foarte simplu de imaginat ce aveau la gura tinereii mei si chiar am fost surprins ca trece si o patrula de politie pe langa ei, care numai ca nu au luat pas de defilare. Pentru cine nu stie, pasul de defilare se foloseste cand treci pe langa un superior intr-o cazarma. Atunci a fost prima data cand m-am bucurat ca nu sunt femeie, ca numai protectie si siguranta nu mi-ar fi inspirat patrula respectiva. Probabil ca aveau in planul lor "de lupta" sa treaca pe acolo, sa asigure linistea publica, sa previna unele manifestari antisociale, probabil ca mai aveau cateva minute si ieseau din schimb, iar daca luau masurile pe care trebuia sa le ia, insemna sa-si prelungeasca serviciul cu cateva ore, lucru care nu dadea bine in ochii familiei si atunci au lasat-o balta.

Eu insa m-am tinut dupa grupul acela de tineri, pentru ca era in drumul meu spre casa si, culmea, ne-am nimerit si intr-un magazin deschis, de unde eu vroiam sa-mi cumpar tigari, pentru ca berea o luasem mai devreme, nu ca as fi vreun abstinent, iar ei ce-si cumpara? Vreo doua sticle de tarie si cateva pungi de chipsuri.

Mergem mai departe - si eu si ei - si ne trezim in parcarea blocului in care locuiesc, unde e o banca facuta de niste vecini pentru o tabla sau un sah, pe care ei se aseaza si isi continua recitalul galagios. Eu le spun amical ca e cam tarziu pentru nivelul sonor in care dialogau; se pare ca pentru moment au inteles, au "dat sonorul" mai incet, dar pana am ajuns in casa, si-au revenit.

I-am lasat in pace, ca de fapt in afara de galagie nu faceau nici un rau, cu toate ca vorbeau murdar, insa am considerat ca sunt eu demodat si nu mai tin pasul cu ce se invata acum la scoala.

Dimineata, insa, pe la ora 6, am o intelegere cu patru doamne care, intamplator, fac naveta pe acelasi traseu cu mine si cu care m-am inteles sa mergem impreuna, pentru a reduce cheltuielile de transport. Normal ca am inceput sa ne cunoastem din ce in ce mai bine si chiar sa ne spunem unele lucruri, mai mult decat intre doi straini. Astfel, una dintre doamnele mele intra in masina cu lacrimi in ochi, lucru care nu-mi putea scapa.

O intreb ce necaz are. Femeia imi spune printre sughituri ca a fost abordata de niste politisti, dis de dimineata, care o intreaba ce face acolo la ora aceea. Am ramas perplex! La ora 6 dimineata, cand toti hotii, interlopii, talharii, curvele, pestii si mai stiu eu ce "elemente" mai cunoaste politia noastra draga, dorm cu siguranta, atunci se trezesc ei, bravii nostri protectori in uniforme albastre, sa ne intrebe ce cautam acolo, intr-o statie de autobuz, cand vad o femeie in toata firea. Atunci cand mi-a zis biata femeie ce a patit, a fost prima data cand mi-a parut rau ca nu sunt femeie si mai ales ca n-am fost eu femeia abordata de vajnicii aparatori ai ordinii, ca sa le spun pe sleau cam ce fac ei fata de ce ar trebui sa faca!

Cele de mai sus nu sunt deloc niste povestiri de umplut randuri de gazeta, sunt fapte reale si va rog sa le tratati ca atare. Cred ca are politia tot ce trebuie sa-si faca treaba, ca tine situatia "sub control" la Craiova, dar mai are si viteji din astia care se dau la cine nu trebuie. Nu cumva multe cadre de politie au primit grade la apelul de seara, sau nici macar? Are cumva M.A.I. - sau M.I.R.A. - vreo socoteala de care sa stim si noi cu privire la calitatea celor pe care i-a bagat la treaba in ultimii ani si pe care noi trebuie sa-i privim ca oameni in care trebuie sa avem incredere? Eu nu cred si sunt chiar convins ca nu-i prea cusera treaba prin departamentul cadre ale acestei institutii. Imi permit sa afirm asta deoarece prea stau cadrele politiei si se uita la infractori, pe de-o parte, iar pe de alta parte, sunt cei mai duri cu bietii oameni, de buna credinta, care chiar nu au nici o treaba cu incalcarea legii. Dar poate este "de imagine" sa vada fraierii ca politia e pe redute!